Dorin Sîrbu -

Client e-mail

Un client e-mail este un software (program), destinat sa gestioneze mesaje e-mail, pentru una sau mai multe casute postale. Acest program trebuie sa implementeze cel putin standardele de formatare a unui mesaj de tip e-mail si protocoalele de comunicare cu serverul de e-mail (SMTP, POP3 si IMAP), pentru trimitere si preluare mesaje de pe server.

Facilitati

Printre facilitatile de baza, pe care ar trebui sa le ofere orice software modern de tip client e-mail, ar trebui sa se includa:

  • Organizare, posibilitatea de a putea organiza pe categorii/folder-e mesajele primite
  • Automatizare, posibilitatea de a putea grupa automat mesajele primite, in baza unor reguli, pe categorii/folder-e
  • Securitate, posibilitatea de a verifica mesajele noi de e-mail, daca sunt SPAM, phishing, virusi, etc.
  • Felxibilitate, posibilitatea de a permite configurarea mai multor conturi de e-mail
  • Agenda, posibilitatea de a avea o agenda cu adrese de e-mail
  • Facilitati suplimentare, posibilitatea de a cauta mesaje dupa cuvinte cheie
  • Personalizare, posibilitatea de a avea mai multe teme de afisare
  • Automatizare, posibilitatea de a se putea actualiza automat, la aparitia unei noi versiuni imbunatatite a programului
  • Intimitate, posiblitatea de a proteja si a divulga cat mai putine informatii despre utilizatorul programului

Organizare interfata

In ultimul timp, s-a ajuns oarecum la o standardizare a interfetei unui program de tip client e-mail. Se identifica usor urmatoarele sectiuni principale:

  1. O bara de meniu in partea de sus
  2. O bara de unelte, cu butoanele principale, sub bara de meniu
  3. Lista de categorii/folder-e
  4. Lista de mesaje din categoria/folder-ul respectiv
  5. Continutul unui mesaj

Client E-mail

Tipuri de interfete utilizator

In dependenta de interfata de interactiune cu utilizatorul, aceste programe de gestionare e-mail, pot fi impartite in urmatoarele categorii:

  • Interfata grafica
  • Interfata web
  • Interfata text

Prin client e-mail cu interfata grafica se subintelege un software (program), care este instalat si ruleaza local pe calculatorul utilizatorului. Acest program, automat sau la cerere, se conecteaza la serverul de e-mail si transfera intr-o baza de date locala mesajele de e-mail.

Exemple de clienti e-mail cu interfata grafica:

  • Microsoft Outlook
  • Mozilla Thunderbird
  • Apple Mail
  • KMail

Prin client e-mail cu interfata web se subintelege o aplicatie web, care este instalata si ruleaza la distanta pe un server. Aceasta aplicatie, poate fi accesata prin intermediul unui browser web. Toate ecranele aplicatiei sunt prezentate ca pagini web. Dupa efectuarea unei proceduri de autentificare, prin specificarea unui utilizator si o parola, utilizatorul poate sa-si verifice si  sa-si gestioneze mesajele e-mail.

Exemple de clienti e-mail cu interfata web:

  • SquirrelMail
  • Citadel
  • Horde

Prin client e-mail cu interfata text se subintelege un software (program), care este instalat fie pe un calculator local, fie pe un server la distanta si care este conceput sa ofere o interfata usor de utilizat pe terminale, care nu dispun de capacitati grafice. Toate informatiile afisate pe ecran sunt informatii textuale. Folosind anumite caractere speciale, aceste programe pot emula unele componente ale aplicatiilor obisnuite de calculator.

Client E-mail Pine

Exemple de clienti e-mail cu interfata text:

  • Pine
  • Elm
  • Mutt

Principii de utilizare

Fara a ne referi la un anumit program, in mare, principul de utilizare al unui client e-mail consta in:

  • Instalarea clientului de e-mail fie pe calculator sau pe server.
  • Configurarea clientului de e-mail. Configurarea a unuia sau mai multor conturi (pentru fiecare adresa e-mail a utilizatorului) pentru programele instalate pe un calculator la distanta sau configurarea parametrilor pentru accesarea serverului de e-mail, pentru clientii de e-mail instalati pe un server.
  • Pornirea aplicatiei si conectarea la server-ul de e-mail prin specificarea unui utilizator si parola (obtinute la crearea contului de e-mail) si accesarea casutei postale.
  • Crearea si trimiterea de mesaje e-mail.
  • Parasirea sesiunii de lucru prin inchiderea programului sau sesiunii de lucru (logout).

Mesaj e-mail

Mesaj e-mail, este un mesaj digital trimis prin intermediul infrastructurii de posta electronica. Un mesaj e-mail, respecta un anumit standard (RFC 2822). Acest tip de mesaje pot fi create si trimise cu ajutorul unor programe de tip client e-mail.

Un client e-mail este un program specializat, care se ocupa de gestionarea locala a mesajelor de e-mail. Acest program trebuie sa implementeze cel putin standardele de formatare a unui mesaj de tip e-mail si protocoalele de comunicare cu serverul de e-mail (SMTP, POP3 si IMAP) pentru transmitere si preluare mesaje e-mail de pe server.

Un mesaj de e-mail este compus din doua parti principale:

  • antetul mesaj e-mail – in antet se pastreaza toate datele necesare pentru identificarea mesajului (expeditor, destinatar, server de e-mail care a expediat acel mesaj, numele de utilizator, etc.)
  • continutul mesajului – in continutul mesajului se pastreaza textul mesajului si atasamentele.

O sa va prezint mai jos si un exemplu de mesaj e-mail. Folosind un client e-mail o sa cream un mesaj simplu, dupa care o sa ne uitam la formatul lui intern.

Deschidem programul de client e-mail si cream un mesaj simplu, care are ca expeditor pe admin@slabute.ro si ca destinatar pe suport@slabute.ro.

La crearea unui mesaj nou, clientul de e-mail ne va deschide un formular, unde ne va intreba datele necesare pentru a trimite un e-mail, cum ar fi: destinatarul (To), subiectul mesajului (Subject) si textul mesajului.

Mesaj E-mail
In format intern, conform standard, programul va transforma mesajul nou creat in urmatorul text:


From - Mon Jun 07 19:55:34 2010
X-Mozilla-Status: 0001
X-Mozilla-Status2: 00800000
X-Mozilla-Keys:
Message-ID: <4C0D2485.7060708@slabute.ro>
Date: Mon, 07 Jun 2010 19:55:33 +0300
From: "Vadmin Slabute.ro" <admin@slabute.ro>
User-Agent: Thunderbird 2.0.0.24 (Windows/20100228)
MIME-Version: 1.0
To: suport@slabute.ro
Subject: Subiect mesaj
Content-Type: text/plain; charset=ISO-8859-1; format=flowed
Content-Transfer-Encoding: 7bit

Text mesaj

Cu mov am marcat antetul mesajului si cu albastru am marcat continutul mesajului.

In antetul mesajului o sa vedeti campul “From:” – care specifica expeditorul, campul “To:” – care specifica destinatarul, campul “Subject:” – care specifica subiectul mesajului. Mai sunt si alte campuri, care specifica informatii aditionale, cum ar fi programul de client e-mail, identificatorul unic al mesajului, data cand a fost trimis, informatii legate de SPAM, versiunea de format folosita, etc.

La trimitere, serverul de e-mail va prelucra antetul acestui mesaj si va examina campul “To:“, ca sa poata expedia corect acest mesaj la destinatie.

Pe langa text, continutul mesajului, poate contine si atasamente (fisiere de orice tip), codificate intr-un format, care sa permita sa fie adaugate ca text la partea de continut.

Adresa e-mail

Adresa e-mail, este un identificator pentru o casuta postala unde proprietatul acelei casute, poate primi mesaje e-mail. O adresa e-mail, folosita curent pe Internet, are un format de tipul:

Adresa e-mailnume@domeniu.com

Unde:

  • nume – este numele local (numele de cont), in contextul domeniului domeniu.com (de obicei ales de catre utilizator)
  • domeniu.com – este domeniul de Internet, care gestioneaza mesajele utilizatorului nume

Ca sa intelegem mai bine ce semnifica aceste componente dintr-o adresa e-mail, o sa explic cum se trimite un mesaj la o anumita adresa. Sa presupunem ca se doreste sa se trimita un mesaj la adresa de mai sus “nume@domeniu.com”.  In mare parte se vor face urmatorii pasi:

  1. Expeditorul, folosind un program local de tip client e-mail, va scrie continutul mesajului si va specifica adresa destinatarului, in cazul nostru nume@domeniu.com
  2. Programul de client e-mail, in dependenta de configuratia locala, va trimite acest mesaj, prin intermediul protocolului SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) catre serverul de e-mail, care se ocupa de gestionarea mesajelor de e-mail ale expeditorului. O sa-i spunem Server Mail Expeditor.
  3. Server Mail Expeditor va analiza adresa de e-mail si va identifica numele de domeniu (partea de dupa caracterul @) spre care trebuie sa trimita acel mesaj, in cazul nostru domeniu.com
  4. Server Mail Expeditor va interoga DNS-ul domeniu.com pentru adresa serverului de e-mail (IP-ul), care se ocupa de gestionarea mesajelor e-mail pentru domeniu.com (Server Mail Destinatar)
  5. Prin intermediul SMTP, Server Mail Expeditor va trimite mesajul, catre Server Mail Destinatar, a carui adresa de IP a obtinut-o de la DNS-ul domeniu.com.
  6. Server Mail Destinatar, care se ocupa de gestionarea mesajelor e-mail domeniu.com, va stoca in casuta postala, al utilizatorului nume, noul mesaj receptionat
  7. Utilizatorul, proprietarul contului nume@domeniu.com, cand va accesa contul de e-mail, va gasi in casuta lui postala, noul mesaj receptionat.

Ce caractere poate contine numele local?

Numele local, in cazul adresei noastre de mai sus nume@domeniu.com, partea locala este nume, poate contine urmatoarele caractere:

  • Litere minuscule si majuscule
  • Numere
  • Urmatoarele caractere speciale: ! # $ % & ‘ * + – / = ? ^ _ ` { | } ~
  • Semnul ‘punct’, cu conditia sa nu fie la inceput si/sau la urma si sa nu se repete mai mult de odata

Exemple de adrese e-mail corecte (din punct de vedere sintactic):

  • contact@slabute.ro
  • super.slabuta@slabute.ro
  • 123456@slabute.ro

Exempel de adrese e-mail incorecte:

  • contact[]@slabute.ro
  • super..slabuta@slabute.ro
  • super@slabuta@slabue.ro

Hard disk

HarddiskHard disk (provine de la cuvintele din limba engleza: hard – dur si disk – disc), este o componenta destinata pentru stocarea permanenta a datelor in format digital. Simplificat, mecanismul unui hard disk, este compus din:

  • unul sau mai multe platane cu suprafata magnetica (discuri)
  • un motor care roteste platanele la viteza mare
  • capurile de citire/scriere pentru fiecare platan si mecanismul de pozitionare a lor, care permit citirea si scrierea datelor pe aceste platane
  • circuite de control, care gestioneaza procesul de citire/scriere date, inclusiv gestionarea unui cache de date, pentru a asigura un acces mai rapid.
  • carcasa, care protejeaza componentele

Denumirea de disc dur, provine de la faptul ca in interior, datele sunt stocate pe discuri (platane) rigide comparativ cu o discheta, in care discul magnetic pe care se salveaza datele este flexibil (floppy disk).
Harddisk desfacutSpre deosebire de o discheta se caracterizeaza prin viteza mult mai mare de acces a datelor si prin capacitate mult mai mare de stocare, prin faptul ca este un mecanism mult mai precis.

De ce este nevoie de hard disk?

De hard disk este nevoie din simplu motiv, ca dupa inchiderea calculatorului, datele din memoria RAM (memorie volatila) se pierd si trebuie stocate undeva permanent, ca sa poata fi recitite din nou la urmatoarea repornire.

Datele pot fi stocate permanent si pe alte suporturi cum ar fi: discheta, CD ROM, DVD ROM, memorie flash, etc. Se foloseste hard disk-ul cel mai des, deoarece este de capacitate mai mare si este mai rapid decat celelalte suporturi de stocare.

Capurile de citire si plataneleProbabil majoritatea dintre voi ati trecut peste o pana de curent si vi s-a pierdut documentul (de exemplu) la care lucrati. Acest lucru s-a intamplat din cauza ca acel document inca nu fusese salvat permanent pe hard disk (sau alt suport) si memoria RAM a calculatorului s-a pierdut in momentul in care s-a inchis curentul.

Cum functioneaza un hard disk?

Un hard disk functioneaza oarecum similar unui pick-up care preia o melodie de pe o placa de vinil, doar ca placa de vinil este o placa cu suprafata magnetica si preluarea continutului se face automatizat.

Un platan al unui hard disk este impartit logic in mai multe piste circulare, care la randul lor sunt impartite in sectoare. Un hard disk permite sistemului de operare si programelor citerea/scrierea datelor la nivel de sector. Cand un program ‘cere’ hard disk-ului sa citeasca sau sa scrie date intr-un sector, hard disk-ul pozitioneaza capul pe pista corespunzatoare de pe platan si citeste/scrie datele in momentul in care sub cap, prin rotatie, ajunge sectorul ‘comandat’.

Primul lucru care se face dupa montarea unui hard disk nou in calculator si instalarea driver-ului pentru el, este procedura de partitionare (optional) si  formatare disk. Formatarea hard disk-ului (sau doar a unei partitii), presupune crearea unui sistem de fisiere gol, unde ulterior se vor scrie/citi fisiere intr-un mod controlat, divizate in bucati mai mici pentru a fi scrise in sectoare, care sunt ‘notate’ intr-un loc special, pe care o sa-l denumim generic: sistem de alocare fisiere.

Cum se conecteaza la calculator?

Un hard disk intern are doua mufe: mufa pentru sursa de alimentare si mufa pentru cablul de transfer date. Pentru transfer date, un hard disk poate sa implementeze una din urmatoarele interfete:

  • IDE
  • SATA
  • SAS
  • SCSI

Un hard disk extern are doar o singura mufa de conectare a cablului de transfer a datelor prin USB (alimentarea se face prin USB).

Capacitate de stocare si performanta

Performantele unui hard disk se caracterizeaza in dependenta de:

  • Capacitatea de stocare (cata informatie incape pe el si se masoara in MB, GB, TB)
  • Viteza de transfer a datelor (viteza cu care sunt transferate datele de pe hard disk, se masoara in MB/s)
  • Timpul de acces (timpul necesar pentru pozitionare capete de citire si platane, se masoara in ms)
  • Nivelul de zgomot (zgomotul pe care il produce la functionare, se masoara in dB)
  • Consumul de curent
  • Rezistenta la socuri

Avantaje hard disk

  • Capacitate de stocare mare
  • Compatibilitate cu majoritatea calculatoarelor
  • Viteza mare de transfer date raportat la celelalte dispozitive de stocare permanenta date (in timp va fi depasit de SSD)

Dezavantaje hard disk

  • Consum mare de curent comparativ cu celelalte componente fara componente mecanice
  • Vulnerabil la socuri (cazaturi, lovituri, etc.)
  • Este mai greu raportat la celelalte componente din calculator (exceptand dispozitive similare: unitate CD, unitate DVD, dischiera)
  • Din cauza rotatiilor platanelor si a miscarii capurilor de citire/scriere, este un dispozitiv zgomotos.
  • Predispus la erori. In timp vor aparea erori de citire a datelor.
  • Are componente mecanice, care inevitabil se vor defecta la un moment dat
  • Are o viteza de citire date mai mica decat viteza de transfer suportata de celelalte circuite dintr-un sistem de calcul (procesor, memorie RAM, controlere, etc.)
  • Este o componenta cu o arhitectura mai veche, care a fost imbunatatita cat s-a putut si in curand va ajunge la limitele superioare de performanta. In timp vor incepe sa fie schimbate cu discurile SSD (Solid State Disk).

Viteza de transfer

Viteza de transfer a datelor, o putem defini drept cantitatea de date transferata intr-un anumit interval de timp printr-un mediu de transfer date (cablu, aer, fibra optica, etc.).

Pentru masurarea unei cantitati de date, exista o unitate de masura: byte (sau octet), care inseamna 8 biti.

O remarca foarte importanta este ca nu informatia propriu-zisa ocupa un anumit spatiu, ci codificarea ei in format digital (binar). De exemplu nu caracterul ocupa 1 byte, ci codul acelui caracter in reprezentare binara.

Prin mediu de transfer date o sa intelegem orice poate fi folosit pentru a transfera o anumita cantitate de informatie. Viteza de transfer a datelor depinde foarte mult de calitatile de care dispune un mediu de transfer si de restrictiile care sunt aplicate asupra acestui mediu.

Ca exemplu, medii de transfer date pot fi:

  • medii de transfer de baza: aer, metal, fibra optica, etc.
  • medii de transfer derivate (create pe baza mediilor de transfer de baza): mecanisme de citire date, echipamente de retea, subretele, arhitecturi de retele, etc.

Unitati de masura

Dupa cum am definit mai sus, viteza de transfer a datelor inseamna cantitatea de date, care poate fi transferata intr-un anumit interval de timp, de unde rezulta ca viteza de transfer se masoara in byte (sau multipli) pe secunda, adica, cati baiti (octeti) se (pot) transfera intr-o secunda. In dependenta de multiplii unitatii de masurare a cantitatii de date, avem:

  • B/s – un byte pe secunda
  • kB / s – un kilobait pe secunda, adica 1.024 baiti pe secunda
  • MB / s – un megabait pe secunda, adica 1.048.576 baiti pe secunda
  • GB / s – un kilobait pe secunda, adica 1.073.741.824 baiti pe secunda
  • TB / s – un kilobait pe secunda, adica 1.099.511.627.776 baiti pe secunda

Cum poate fi inteleasa viteza de transfer?

Pentru a intelege viteza de transfer o sa facem cateva calcule simple. Sa presupunem ca avem o imagine, care ocupa 3MB si un video care ocupa 640MB. De asemenea sa presupunem ca avem un abonament de acces la Internet de 5Mbps (atentie, viteza la furnizorii de Internet se vinde in biti), care inseamna 0.625MB/s (un byte are 8 biti) sau daca o convertim intr-o valoare mai usor de citit, ar fi 640kB/s. Deci avem problema urmatoare:

Dimensiune imagine = 3MB = 3 * 1024kB = 3072 kB
Dimensiune video = 640MB = 640 * 1024kB = 655360 kB
Viteza de transfer date = 5Mbps = (5 / 8biti)  0.625 MB/s = 0.625 * 1024 kB / s = 640 kB / s
Timpul pentru a descarca imaginea este = 3072 / 640 = 4.8 s
Timpul pentru a descarca video este = 655360 / 640 = 1024 s = 17.07 min

Acelas rationament se respecta si pentru citirea unui fisier de pe harddisk, accesarea unor date din memoria RAM, transferul unor date prin intermediul USB, transferul unor date printr-o placa de retea, etc.