Dorin Sîrbu » » hoti

Traim cu totii intr-o “epoca zbiciumata”, in care timpul trece poate mai repede ca oricand si toti se grabesc undeva. Nu rareori, cand “banul” umbreste mintea unora si cand mintea nu-i acasa, lucruri hazlii incep sa se intample in capul persoanelor cu pricina.

Impreuna am identificat in articolele precedente urmatoarele categorii de hoti: ciorditori si bufoni. Ei … o buna parte din astia, si-au pus titluri mari, si-au pus poze ‘trendy’ pe tot felul de site-uri si au gasit ei o metoda geniala (din punctul lor de vedere) de a “face banu”:

METODA: Iau un nume de domeniu, descarca si instaleaza un soft gratuit de gestiune continut cum este WordPress, copie de la toti care prind articole (nu conteaza domeniu), pun reclame google (Google Ads), aplica cateva tehnici de optimizare la motoarele de cautare (SEO) si stau si asteapta/incaseaza bani.

Unii mai “evazati”, special am folosit cuvantul, imi place cum suna “evazat in ciordeala”, pot sa mai creeze si ceva soft (da nu prea mult) inainte de a se apuca de furat continut (probabil astia, din categoria aceasta, incep sa creada ca fac chiar ceva autentic). Te apuca rasul, cand vezi ca nici nu stiu pe ce lume traiesc in domeniul respectiv, dar se apuca sa faca tot felul de declaratii seculare.

Simplu, nu? Da-i naibii pe toti aia care au muncit ani de zile si hai la “ciordeala”, cam asa suna.  O sa-mi permit sa fiu un pic filozofic si o sa inchei cu o intrebare. Ca utilizator, cum poti avea incredere in ceva ce-ti propune un ciorditor? Oare ciordeala lui se opreste acolo sau urmezi si tu?

Sa nu uit sfatul meu standard in astfel de cazuri, pe langa faptul ca proprietarii continutului original trebuie sa-i “rezolve” prin metodele legale, nu uitati sa luati atitudine in astfel de cazuri si sa le lasati ca amintire “pareri” pe masura valorii lor .

Furt, conform Codului Penal al Romaniei, Art. 208, este definit ca “Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept”, o definitie pe cat de simpla, pe atat de corecta si inteleasa.

Pentru reglementarea drepturilor de autor referitor la continutul site-urilor de pe Internet (o sa ma refer doar la web), exista o alta lege speciala si anume “LEGEA nr.8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe”, care pe scurt defineste ce este “al tau” su “cum este protejat acel al tau”.

Activez de multi ani in domeniul tehnologiei informationale (IT) si pot sa spun ca am vazut multe cazuri legate de dezvoltarea produselor software si ciclul lor de viata. Cu regret, am constatat ca am fost atat de ocupat cu munca mea incat se pare ca de multe ori nu am acordat atentia necesara la o problema foarte importanta si anume la faptul ce se intampla cu lucrurile pe care le creez eu sau altii din jurul meu si cum sunt folosite acele lucruri de persoane terte.

Nu o sa va mint, cand am ajuns in sfera “web” la inceput mai era acceptabil, probabil inca prea putini au inteles care era treaba cu “net”-ul ala, dar pe masura ce am avansat, lucrurile din punct de vedere respect si drepturi de autor au inceput sa se indrepte de la rau spre foarte rau.

Cand lucram inca la primul meu job, aveam un prieten care lucra la o alta companie dezvoltatoare de proiecte web. Stupefiant, dar sloganul/recomandarea sefului lor, era “Nu inventati, copiati!” (acea persoana activeaza si astazi intr-o pozitie importanta in acest domeniu).  Cum pestele de la cap se strica, nici nu e de mirare de ce s-a ajuns in cazuri de genul acesta.

Poate un pic mai tarziu decat trebuia, dar m-am decis sa deschid categoria Furt, in care o sa acord atentia cuvenita incalcarii drepturilor de autor si furtului care se intampla pe Internet. Pe undeva m-am saturat ca noptile, studiul, sanatatea, eforturile depuse pe parcursul multor ani, atat de mine, cat si de persoane ca mine sa nu fie respectate si sa fie calcate in picioare de tot felul de “ciorditori” si “bufoni”, pentru ca asa o sa le spunem de acum inainte, ca sa nu uite nici ei si sa nu uitam nici noi, cine sunt ei cu adevarat.